Despre succes

Nu am ştiut mare lucru despre ce înseamnă să activezi într-un domeniu care are mereu ceva de spus, ceva de adăugat, ceva de îmbunătăţit. Până la urmă am înţeles că o dată intrat, trebuie să mergi în aceeaşi cadentă cu el. Nu vei putea să faci dovada priceperii dacă nu vei fi permanent informat cu tot ceea ce se întâmplă. Şi totuşi acest lucru nu este suficient.

Toţi ne dorim să demonstrăm ceva. Toţi ne dorim să avem succes şi nu în ultimul rând, toţi ne dorim recunoaşterea. A avea succes, a fi perceput ca o persoană de succes este extrem de importantă recunoaşterea celor din jurul nostru.

De cele mai multe ori, recunoaşterea este cea care ne motivează, este cea care ne sădeşte în suflet dorinţa de menţinere, de păstrare a ei. Este un cerc vicios ce nu se va închide atâta timp cât urcăm pe scara succesului.

De fapt succesul este o scară pe care nu se poate urca cu mâinile în buzunare. Dar culmea nici balustradă nu este. Cu mâinile este bine să ne spijinim de dorinţă, de perseverenţă, de dăruire, de încredere. Numai în acest fel putem spera la recunoaşterea meritelor.

Dar şi recunoaşterea poate exista în mai multe feluri. Ea poate veni din partea colegilor apropiaţi însă poate veni şi din partea tuturor colegilor din toată ţara. Avem nevoie de ambele, însă nu putem face abstracţie de importanţa recunoaşterii generale a meritelor. Ori acest lucru nu se va întâmpla decât atunci când întreaga elită se află la un loc. Atunci când cei calificaţi participă la cel mai important eveniment din fiecare an şi anume la Conferinţa de Vânzări.

Doriţi-vă să fiţi acolo, să vă calificaţi, să fiţi printre cei mai buni, să vi se recunoască meritele şi aportul. De acolo, de cele mai multe ori începe succesul. Şi odată cu el apare şi recunoaşterea.

Opţiunea aparţine tuturor însă numai cei care ştiu să aleagă destinaţia care trebuie vor avea parte de succes.

Şi nu uitaţi: „ Drumurile sunt făcute pentru călătorii. Pentru destinaţii sunt urcuşurile!”  

 Cezar

Stand de vorba cu noi insine !?

Nu ştiu de ce majoritatea oamenilor gândesc comparativ, dar într-un mod greşit ?

De ce majoritatea găsesc să facă comparaţiile cu exemple de cele mai multe ori alese greşit?

De foarte multe ori ne uităm în grădinile altora unde ne găsim exemple greşite iar dacă nu găsim ne încearcă sentimente negative de gelozie, invidie, de acuzare, de ciudă. De foarte puţine ori ne încearcă sentimentele pozitive de admiraţie, de apreciere sau de recunoaştere.

Trebuie să înţelegem că principalul dialog şi principalul exemplu este persoana noastră. Asta nu înseamnă că nu este bine să avem modele, idoli sau mentori. Trebuie doar ca aceştia să fie foarte bine aleşi. Dar cum îi alegem? Păi cel mai normal este să îi alegem funcţie de persoana cu care purtăm acel dialog principal, funcţie de acel exemplu principal ales. Adică NOI.

Cum vom putea şti vreodată dacă acel model, sau idol este ceea ce ni se potriveşte dacă nu ne analizăm întîi pe noi înşine? Cum vom putea şti ce, cum şi mai ales de ce trebuie să facem pentru a putea atinge calităţile şi comportamentul acelui idol sau model ales? Sau l-am ales degeaba?

Dar cum putem să stăm de vorbă cu noi înşine? Cum putem să ne analizăm astfel încât propriul exemplu să fie ceva normal şi posibil?

Cezar

Despre “MANAGEMENTUL DECIZIEI”

management

Viata este un continuu maraton. Startul este dat de analiza propriei persoane si a propriei situatii. Iar sosirea este definita de propria noastra viziune.
Cea mai fericita familie de pe pamant este constituita din: tatal (vreau), mama (dorinta) si cei doi copii ai lor (pasiune si entuziasm).

Avand viziunea in minte, dorinta în suflet, pasiunea si entuziasmul in tot ceea ce facem, putem obtine cel mai frumos cadou: schimbarea.

Mai multe gasiti aici

 

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.